Noi încercăm să vedem totul în alb sau negru, refuzăm de prea multă vreme să recunoaște nuanțele de gri, refuzăm să recunoaștem că ne tot ridicăm idoli falși pe care periodic îi dărâmăm, rămânând pierduți, confuzi și ”trădați”. Și încă ceva – dacă ne-am raporta la principii și valori și nu la vorbe și etichete, atunci am înțelege în sfârșit că forțarea limitelor democrației, “noaptea ca hoții”, prostia, agramatismele și corupția sunt la fel de grave si când sunt roșii și când sunt galbene, albastre, portocalii sau ce culori mai sunt prin spectrul nostru politic.
“Datorăm” această situație liderilor noștri, care în lipsa principiilor, valorilor și ideilor s-au mulțumit să vânture sloganuri populiste, cele mai multe ”furate” de aiurea, confundând politica, ce ar trebui să fie o vocație a preocupării pentru binele public, cu un concurs de frumusețe sau de stand-up.
Problema cea mare este că de cele mai multe ori nu politicienii ne păcălesc. Ne amăgim singuri, umplând de sens, în conformitate cu așteptările noastre, cu nevoile noastre, cu valorile noastre, discursurile lor lozincarde care spun nimic.
